Fabrica Hochland din Sovata produce anual  doar cascaval… cam 2.000 de tone de cascaval. Pentru aceasta productie intra pe poarta fabricii zilnic 100.000 de litri de lapte stransi de la cei 230 de furnizori mici si medii din plan zonal cu ajutorul a 8.000 de “vacute”, dupa cum toti le numesc.

Familia Szocs este unul dintre furnizori care a crescut cu ajutorul  fabricii. A pornit de la cateva vaci acum zece ani, un grajd taranesc  si o productie de 70 de litri,  iar acum se mandreste cu 45 de capete si o livrare zilnica de 700 litri de lapte ce pleaca la prelucrare. A investit acum trei ani 2 miliarde de lei vechi cash in ridicarea fermei care adaposteste acum baltatele.

Pretul de vanzare a laptelui produs la firma Szocs e stabilit in contract, iar niciuna din parti nu vrea sa comenteze despre el. Totusi un lucru e clar, micul producator depinde de Hochland pentru a-si vinde laptele si de faptul ca are o cerere constanta.

“Noi oferim stabilitatea colaborarii care sustine un fermier sa faca pasul de la agricultura de subzistenta, la una comerciala. Si mai mult, nu transferam fluctuatia pretului catre fermier”, a declarat Csaba Mozes pentru Retailers.ro, Milk Supply Manager Hochland Romania, in timp ce vizitam ferma familiei Szocs, o familie ce nu a avut o zi de vacanta.

O singura suparare am putut scoate de la aceasta familie. Faptul ca pretul motorinei e foarte mare, familia “consumand” 3.000 de litri pentru a lucra cele 100 hectare (cumparate o parte, si arendate o parte) de langa ferma, de unde se obtin furajele.

Familia este una supravietuitoare, daca luam in considerare ca  la preluarea fabricii din Sovata de catre Hochland, adica in 1999, multinationala lucra cu 6.000 de furnizori. Potrivit lui Csaba Mozes la selectie s-au luat in considerare printre altele si costurile logistice, cantitatea livrata si calitatea laptelui.

Fabrica Hochland din Sovata este strict producatoare de cascaval, de aceea untul scos in timpul prelucrarii pleaca catre fabrica de branza topita din Sighisoara (un mare pacat am spune noi subiectivi, pentru ca un unt atat de bun nu am mai mancat de zeci de ani), iar zerul produs este exportat pentru productia de alte produse precum laptele praf.

Intr-o vizita tocmai facuta la fabrica am vazut un lapte pasteurizat la minim 72 de grade si apoi prelucrat cu sare. O parte din cascaval este afumat timp de trei ore la o afumatoare moderna cu lemn de fag – ceea ce ne-a bucurat eliminand unul din aromele utilizate de alti producatori. Singura substanta introdusa in productie care nu ne-a placut a fost clorura de calciu, care e utilizata din cate am inteles noi penru a reda proprietatile pierdute odata ce laptele a fost pasteurizat.

Procesul de la intrarea laptelui in fabrica pana la iesirea la maturat a cascavalului dureaza aproximativ 24 de ore. Branza sta la maturat pentru trei, cinci, 30 sau 60 de zile si pleaca la ambalat. Investitiile Hochland in aceasta fabrica din 1999 si pana in prezent depasesc 10 milioane de euro. Cea mai recenta a fost realizata in 2012, cand a fost adusa aici o linie noua de ambalare in valoare de circa un milion de euro. O investitie care din fericire a gasit utilitate laptelui din Romania – pentru ca, din pacate, productia de telemea Hochland este in… Germania.

Potrivit reprezentantilor Hochland din piata fiscalizata a branzeturilor estimata la un volum de 55.000 de tone, cascavalul are cea mai mare pondere. Iar producatorul, putem spune noi local in acest caz, are o cota de 18% la nivelul anului 2013. Cota este obtinuta in principal in comertul modern – respectiv 70%.

 

 

No related posts.