De ce marile lanturi de supermarketuri cauta suprafetele mici de vanzare?
Marile lanturi de supermarketuri vor continua sa caute spatii mici de vanzare potrivit lui Alexandru Vlad, seful Selgros si al patronatelor din comert, pe fondul unui grad scazut de urbanizare, potrivit Mediafax.
Suprafata mica de vanzare va continua sa joace un rol foarte important pentru ca nu exista un grad foarte mare de urbanizare in Europa de Est. Nu poti sa construiesti un hypermarket la Filiasi (jud. Dolj) si nici la Vascauti (jud. Suceava). Pentru aceasta investitie iti trebuie orase cu peste 200.000 de locuitori”, a afirmat Vlad.
El a dat ca exemplu retailertul german Lidl, care are 3.300 de magazine in Germania, 570 in Polonia, 527 in Spania, 380 in Olanda, iar in Romania detine doar 180 de unitati.
“Nu va ajunge niciodata in Romania la 3.300 de magazine, cate sunt in Germania, dar cu siguranta expansiunea va avea loc la Lidl in mod alert, ca si celelalte suprafete mici, care sunt abia la inceput”, a spus Alexandru Vlad.
In ceea ce priveste suprafetele mari, el apreciaza ca ritmul de crestere va fi mai lent, iar pentru suprafetele medii mai exista loc, “dar nu foarte mult”.
Romania se situeaza pe ultimul loc in Europa de Est in cazul suprafetei de vanzare pe cap de locuitor.
“Daca avem o suprafata mare de vanzare pe cap de locuitor inseamna ca avem consum mai mare pe cap de locuitor, altfel nu are niciun rost sa construiesti suprafata de vanzare. In Slovenia, fiecare locuitor are un metru patrat atribuit in suprafata de vanzare, fata de tarile mai din Est, unde mai este loc de crestere. Romania se situeaza pe ultimul loc in Europa de Est din acest punct de vedere, alaturi de Bulgaria, cu 670 metri patrati la 1.000 de locuitori”, a explicat Vlad.
Totodata, in timp ce comertul traditional a scazut foarte mult in Slovenia si tarile mai avansate, cu o pondere de doar 5% in Slovenia, sub media Europei, in Romania reprezinta 50%, clasandu-se pe ultimul loc in regiune, restul revenind comertului modern.
