AMRCR

Există producători români cu care marile lanţuri de retail colaborează în continuu încă de la apariţia retailului modern în România. Există însă şi producători care ar vrea să apară la raft, să apară în pliante, să beneficieze de logistică şi depozitare cu temperatură controlată dar care nu vor să plătească preţul cerut de retaileri pentru aceste facilităţi. “De ce producătorii nemulţumiţi nu-şi fac propriile magazine?! Proiectul modificării legii 321/2009 ascunde ineficienţa anumitor producători… Există producători care consideră că e mai ieftin să facă lobby în perioade electorale decât să investească în propria tehnologie pentru a fi competitivi”, au declarat reprezentanţi ai AMRCR în cadrul unei conferinţe de presă.

“Aşa numita taxă la raft, care este de fapt redevenţa de acces, a fost pomenită într-un context de demonizare a retailerilor dar ele sunt acceptate şi în România şi în UE. Un magazin de comerţ modern nu e un simplu depozit în care se aduce orice marfă. Există o normă de calitate, un mod de prezentare”, a declarat directorul executiv al Asociației Marilor Rețele Comerciale din România (AMRCR), George Bădescu.

Astfel, reprezentanţii marilor retaileri se declară şi acum extrem de interesaţi să aibă pe rafturi cât mai multe produse româneşti însă cu condiţia să se ţină cont şi de consumatorii români, care vor preţuri cât mai mici şi produse de calitate.

“Ne batem cu pumnii în piept că produsele românești sunt cele mai bune, cele mai gustoase, nu au aditivi, pesticide, dar, să fim onești, există şi produse de calitate superioară din Polonia, Spania, Italia, Germania, care sunt la fel performante din punct de vedere calitativ dar vin la costuri mai mici. De ce? Pentru că toți acei producători produc eficient, la scară mare, și competitivitatea acelor produse este de necontestat. Nu putem să avem pretenția să fim prezenți în lanțurile de magazine în condițiile în care livrăm cu o camionetă. Nu putem să avem pretenția să fim în marile lanțuri în condițiile în care nu putem să avem infrastructuri de depozitare“, a declarat Adrian Manolache – avocat al AMRCR. Acesta s-a mai întrebat retoric de ce acest subiect e reîncălzit periodic în anii electorali.

produse romanesti

Problemele nu ţin, se pare, doar de livrarea continuă, în cantităţi mari. „Există cazuri în care nu ni se livrează deloc marfa. Uneori se scuză că s-a scumpit motorina şi că noi n-am accepta să pună scumpirea motorinei în preţ dar de fapt ei nu aveau marfa. Ni se întâmplă astfel de surprize neplăcute mai ales cu producători mici”, a declarat Florin Căpățână, vicepreședinte AMRCR.

Un alt aspect problematic scos în evidenţă de retaileri cu proiectul de lege este scurtarea termenului de plată, în anumite cazuri. “Se referă la inserarea unor termene de plată extrem de restrictive, am putea spune chiar draconice. În cazul produselor proaspete se referă la 7 zile, fără a exista o justificare pentru un astfel de termen extrem de strâns. În cazul unui magazin modern sunt sute, poate chiar mii de facturi care se operează într-o singură zi. Dacă plățile respective vor trebui să se facă în limita acestui termen extrem de scurt, va necesita nu numai din partea magazinului, dar și din partea furnizorului, un sistem IT foarte important pentru ca această procesare a facturilor să nu consume timp. De asemenea, se impune prin lege recepția pe loc a mărfii în anumite cazuri. În cazul în care ai constatat că unele produse nu corespund standardelor sau înțelegerilor făcute prin contract atunci va fi foarte greu să faci acest lucru pe loc”, a adăugat directorul executiv al AMRCR.

“Mai rău de atât, în proiectul de lege e vorba de 7 zile calendaristice, adică 5 zile bancare, ceea ce face termenul şi mai strâns”, a atenţionat Antoniu Radu, vicepreședinte AMRCR.

Nu mai intrăm aici în alte amănunte legate de acest proiect de lege şi vom încheia spunând că dacă în această săptămână, proiectul de lege va primi votul final al plenului Camerei Deputaţilor şi va fi promulgat de Preşedinte, legea ar putea intra în vigoare peste opt luni.