Consumatorii europeni se tem de o încetinire a ritmului economiei, iar amenințarea teroristă, criza refugiaților și posibilitatea ieșirii Marii Britanii din UE le-au afectat așteptările economice și speranțele de creștere a veniturilor. Conform recentului studiu privind climatul european de consum (pentru primul trimestru din 2016), dat publicității de compania de cercetare a pieței GfK, în intervalul decembrie 2015 – martie 2016, indicele climatului de consum în Europa a cunoscut o scădere importantă.

În primul trimestru al anului, mai multe subiecte de larg interes au dominat peisajul media, captând atenția publicului. Deși Statul Islamic a pierdut o parte dintre teritoriile capturate, războiul din Siria este departe de a fi terminat, rămânând principala cauză a uriașului aflux de refugiați. Inițial, oamenii treceau nestingheriți către Europa Centrală și de Vest, până când, la începutul lui martie, țările din Grupul de la Vișegrad au decis să își închidă granițele și implicit, ruta balcanică a refugiaților. Deși închiderea granițelor a oprit fluxul de refugiați din Europa, în acest moment centrele de primire din Grecia sunt pline de oameni care au nevoie de ajutor – în special cel din Idomeni, de la granița cu Macedonia, unde condițiile au devenit de nesuportat. În Franța, guvernul a ordonat armatei să curețe tabăra ilegală de refugiați de la Calais, cunoscută sub numele de „Jungla”, unde campau oamenii aflați în drum spre Marea Britanie. Între timp, în Europa continuă tratativele: politicienii caută soluții pentru numărul uriaș de refugiați și pentru distribuția echitabilă a acestora între statele membre.

Atacurile din Bruxelles, de la mijlocul lui martie, arată că în primele trei luni ale anului amenințarea teroristă s-a aflat încă la cote extrem de înalte în Europa. Totuși, deoarece exploziile din Belgia nu au avut loc decât după încheierea sondajului din martie asupra climatului de consum, impactul acestui eveniment nu se regăsește în rezultatele sondajului.

În Marea Britanie, în special, referendumul care urmează să aibă loc în luna iunie, cu privire la posibila ieșire a țării din Uniunea Europeană, aruncă o umbră grea asupra viitorului. Numeroși experți în economie, precum și numeroși consumatori britanici, prevăd puternice consecințe negative asupra economiei în cazul în care așa-numitul Brexit se va concretiza.

Mai mult, în primul trimestru al anului 2016, a devenit clar că marile țări în curs de dezvoltare (China, Brazilia și Rusia) continuă să se confrunte cu dificultăți economice. Această situație afectează perspectivele de export ale companiilor europene și ar putea avea efecte negative asupra economiei.

Diversitatea problemelor a cauzat un nivel de incertitudine considerabil în rândul consumatorilor europeni în primul trimestru al acestui an. În particular, așteptările economice au scăzut semnificativ începând din luna decembrie, în toate țările analizate. În Grecia, de exemplu, au revenit la același nivel din perioada cea mai dificilă a crizei datoriilor.

Asteptari privind economia_Mar2016

Scăderea așteptărilor economice a afectat și speranțele oamenilor referitoare la venituri, care au scăzut considerabil în majoritatea țărilor. Climatul de consum pentru Europa a scăzut, de asemenea, în primul trimestru – de la 12,2 puncte în decembrie la 9 puncte în martie.

Asteptari privind veniturile_Mar2016

 

În România, dorința de cumpărare este la nivelul maxim din septembrie 2008

Asemenea majorității celorlalte țări europene, așteptările economice au scăzut și în România în primul trimestru al anului. Indicatorul a ajuns la valoarea de 3 puncte în luna martie, ceea ce reprezintă o scădere de 7 puncte în comparație cu luna decembrie, precum și o scădere de peste 19 puncte în comparație cu aceeași perioadă a anului trecut. Această tendință descendentă este surprinzătoare, dat fiind faptul că economia a crescut cu 4,3%, respectiv 3,4% în cele patru trimestre ale anului 2015, în comparație cu aceleași perioade ale anului anterior. Ultima oară când consumatorii români au fost atât de pesimiști cu privire la perspectivele economiei a fost în octombrie 2014.

Șomajul a înregistrat doar o ușoară scădere în decursul ultimului an. Totuși, așteptările în ceea ce privește veniturile au crescut cu aproape 7% în primul trimestru al anului, atingând nivelul de 22 de puncte în luna martie. În consecință, consumatorii se așteaptă ca veniturile lor să își revină în următoarele câteva luni, fie ca rezultat al unor creșteri salariale directe, fie ca rezultat al scăderii ratei șomajului (deoarece numeroși oameni vor reveni în activitate).

În România, disponibilitatea pentru cumpărare a crescut semnificativ în acest trimestru, indicatorul crescând cu 11 puncte între decembrie și martie. Această creștere s-a concretizat în revenirea indicatorului în zona pozitivă a scalei, atingând aproape 4 puncte – cea mai înaltă valoare din septembrie 2008. Foarte probabil, decizia guvernului de a reduce TVA-ul cu 4 puncte procentuale începând de la 1 ianuarie 2016 a contribuit la acest rezultat. Totuși, consumatorii sunt încă departe de momentul în care vor cheltui banii pe produse și servicii scumpe, deoarece, în acest moment, marea lor majoritate abia dacă dispun de fondurile necesare traiului zilnic.

Dorinta de cumparare_Mar2016

Rezultatele studiului GfK Climatul de consum în Europa au la bază un sondaj al consumatorilor efectuat la cererea Comisiei Europene în toate țările Uniunii Europene. Sunt chestionate lunar aproximativ 40.000 de persoane din 28 de țări. Aceste persoane sunt reprezentative pentru populația adultă din UE. Indicatorii GfK ai Climatului de consum în Europa au la bază sondaje lunare concentrate asupra atitudinii consumatorilor. Acestea abordează situația economică generală din diferite țări pe de o parte, și situația gospodăriilor individuale, pe de altă parte. Întrebările sondajului GfK Climatul de consum în Europa sunt avansate lunar, în principal în cadrul unui sondaj de tip omnibus. Acesta este un sondaj care abordează diferite chestiuni, efectuat fie prin interviuri telefonice, fie în cadrul unor chestionări personale directe.